Masca venetiana

Am fost la Venetia... Cand avionul a decolat aveam un gol in stomac. Imi dorisem multi ani sa vizitez Venetia. Cred ca e vizita pe care am asteptat-o cel mai mult. Nu e bine sa astepti atata timp ceva, cu o asa frenezie! De ce? Pentru ca vei avea asteptari prea mari… Venetia nu e orasul pe care mi-l imaginam… Venetia e terna… murdara… cazuta… trista. Zidurile ei scorojite povestesc despre o istorie tumultoasa, dar apusa. Porumbeii si mastile sunt singurele elemente vii. Am mers pe jos pana in Piata San Marco, unde mi-am facut poze cu porumbeii. Piata San Marco e mai plina de viata… aproape te pacaleste. Am mancat faimoasa inghetata de Venetia si am pranzit la un restaurant cu terasa suspendata deasupra apei. La restaurant chelnerul parea desprins din vechile istorii: vesel, cantand incet o serenada, defiland printre mese cu o dexteritate de invidiat. A crezut ca suntem din Germania si folosea “eine” la fiecare 3 cuvinte.