Dupa chinuri “pe care nu mai pot sa le indur” (inhouse joke) am ajuns sa am aceasta bine-meritata zi de duminica, in care m-am odihnit. Fara ceasuri care suna dupa 3 ore de somn, fara Red Bull intravenos, fara usturime de ochi de la monitor si fara sute de foi de printat. Am avut atat de multa nevoie de o zi libera incat azi-noapte la 00.00 strangeam bradul (da, da, da… nu apucasem sa il strang), numai ca sa nu o fac azi. Si la 01.00 Tudor dadea cu aspiratorul… Pentru ca, da, dupa cum probabil stiti… nu pot sa ma odihnesc cum trebuie daca nu e perfect curat.

Azi m-am trezit pe la 10.00 (ora mea favorita de trezit) si mi-am impus sa mai lenevesc in pat o ora. Si azi m-am pus la punct cu Grey’s Anatomy, ca ramasesem in urma cu ultimele doua episoade. Da, ma uit la Grey’s. Nu stiu de ce lumea se stramba cand aude si spune ca e telenovela. Da, nu e ER. Are un stil narativ diferit. Dar mie mi se pare cool. Mai ales montajul si muzica. Mi se par super-cool pentru un serial de tipul asta. Si voice-over-urile… unele din cele mai bine scrise, parerea mea.

Dupa Grey’s (la care m-am uitat singura… aparent la barbati nu prinde…) m-am uitat (din nou) la “Rope”. Dar de data asta de pe DVD original. L-am primit de ziua mea, dupa cum am mentionat in postul anterior. Fiind a 3-a oara cand il vad mi-am dat seama ca eu am urmarit mai degraba miscarile de aparat decat orice altceva. Prima data m-a prins povestea, a 2-a oara deja trecusem la analizat dialoguri si joc actoricesc, iar acum deja am ajuns la imagine… Damn it! Cred ca pur si simplu eu nu mai pot vedea un film si atat… Oh, well, what can I do?

Acum ma gandesc daca sa ma pun la punct cu “Supernatural”, ca acolo sunt si mai in urma. Sigur, nu mi se pare la fel de cool ca Grey’s Anatomy, dar Jensen Ackles (Dean) merita minutele pierdute. Cum in “Lost” le merita Josh Holloway (Sawyer). Nu am inteles niciodata fazele cu obsesii pentru actori sau cantareti, cu postere in camera, cu lesinat cand ii intalnesti. Mereu mi s-au parut si continua sa mi se para un bullshit de neinteles pentru mine. Doar ca de cand am devenit femeie, trebuie sa admit ca ma uit putin cu alti ochi la un actor… bun. (si aici nu ma refer la talentul lui) Iar astia 2 mie mi se par buni… Sigur, tipologiile personajelor lor ma fac sa ma simt mai atrasa de ei. Ceea ce ma ingrijoareaza putin… Do I like only the bad guys?! Hmmmm… Voi, fetelor, ce actori buni aveti pe lista de ghidusii?