Althea e mica parte din Aida ramasa pe Pamantul asta. E unica si cea mai apropiata varianta de printesa mea roz. Nu, nu incerc sa o inlocuiesc. NIMIC si NIMENI nu or sa o poata inlocui pe Aidel. Fiecare animalut e unic in felul lui. Iar Aida imi lipseste de mor… nu mai pandeste nimeni dimineata sa fac ochi pentru a incepe un concert de miorlaieli de nemultumiri:

“Apa are 3 fire de Figaro in ea, nu pot sa beau asa ceva./Mi-e foaaaameeee. Da’ nu de d-aleaaaaa…/ Alinta-ma! Nuuuu… nu pe burta!/ Comunistilor…”  

Althea e un cadou nesperat in situatia asta. Este ‘surioara’ Aidei. Unicul pui din cea mai noua generatie conceputa de parintii Aidei. Si ultimul pui, fericitul cuplu urmand sa fie castrat. Puiutul s-a nascut de Paste si a fost singurul din cei 3 care a trait. Este fetita… si este, pana acum, f. diferita de Aida. E tacuta, foarte curajoasa si foarte energica. Aidel era galagioasa, fricoasa si lenesa. Se vede ca Althea a vrut sa traiasca. E o luptatoare!

Nu a plans deloc pana la Bucuresti. Ba chiar m-a lins si pe manute. Nu a plans deloc dupa mami ei, desi are doar 6 saptamani. Ar fi vrut sa se joace cu coada lui Figaro, dar el a marait-o. Inca o cauta pe sor’sa. Totusi a fost mult mai putin agresiv decat ma asteptam. A ‘hahait-o’ de cateva ori si nu prea convingator. E inca neconsolat… Si gelos. Dar cumva e foarte intrigat de mica prezenta care, indubitabil, seamana cu surioara lui. O priveste cum se joaca si apoi incepe si el sa se joace in preajma ei, cu diverse jucarii care nu-s ale ei. (aka masline si paie)

Am botezat-o ALTHEA. Inseamna ‘tamaduire’ si este numele pe care il primeste Inorogul (‘The Las Unicorn’ – 1982, desenul meu animat favorit) cand este transformat de catre vrajitor in om – Lady Althea. Inca plang dupa printesa mea, dar cumva, intr-o mica masura ma incalzeste sa stiu o farama din ea in casa. Cumva ma pot concentra pe licenta si pe ce mai am de facut, pentru ca atunci cand privesc colturile de curand pline cu puf alb, nu mai sunt goale.

Am observat ca sunt paranoica si ii studiez pe amandoi cum respira intr-una. Degeaba imi zic toti doctorii ca atata timp cat se joaca, mananca si beau sunt ok. Le-am filtrat pana si apa… Stau cu emotii pana va face Althea 9 saptamani si ii pot face vaccinul.

Bine ai venit, Althea! Sa ramai… sa le ‘povestesti’ si copiilor mei despre legenda alb cu roz si puful de papadie vie.