Arkadia ShortFest 2015 – pentru că e nevoie de cultură!

Nu mă laud foarte des cu proiectele mele, dar de unele sunt prea mândră să nu o fac! Anul acesta am făcut parte oficial din echipa Arkadia ShortFest, ca PR Manager. Am lucrat cu mare plăcere, dar È™i cu mari emoÈ›ii. Știu destul de bine provocările cu care se confruntă în România iniÈ›iativele culturale, ca atare È™tiam bine ce bătăi de cap îmi va da unul care acÈ›ionează sub crezul regenerării urbane prin cultură. Regret ceva? Niciuna din dozele de Nurofen! 🙂 Regret doar vremea ploioasă care a fost în weekend-ul ce încununa multe săptămâni de muncă.

Pe 3 iulie ajungeam în Băicoi, cu câteva ore înainte de deschiderea oficială, alături de cele două bloggeriÈ›e care au susÈ›inut proiectul (Le mulÈ›umesc cu ocazia aceasta Oanei È™i Ecaterinei). ÃŽn doar câteva minute mă panicam teribil de faptul că uzinele Camexip nu aveau finalizată amenajarea expoziÈ›iilor de grafică (ANTI-Bloc) È™i fotografie (Multilateral). Bine, cea din urmă avea lucrările expuse… dar nu prea stăteau. Deja vedeam memes cu situaÈ›ia asta pe 9GAG, când Tudor sau Andrei, total non-È™alant È™i fără nicio urmă de stres spune: ”E ok, le prindem cu cârligul de la macara.”. Pam-pam! ȘtiÈ›i voi… ”it s not a bug, it s a feature”! 🙂

După ce Andrei mă liniștește și îmi promite că atunci când ceasul va arăta 16:00 și începe conferința de presă TOTUL va fi pus la locul lui, conform planului, mă retrag să pregătesc ecusoanele invitaților. Apoi a început nebunia, dulcea nebunie.

N-o să insist în a vă povesti detaliat cum a decurs Festivalul, căci au făcut-o alții deja: aici, aici, aici, aici și aici. Plus în alte locuri în care vă poate purta prietenul nostru, al tuturor, Google. O să punctez doar câteva din sentimentele/concluziile cu care m-a lăsat pe mine această experiență, ca om de Comunicare:

1. E o provocare să faci PR pentru un eveniment cultural în România. Nu pentru că lucrezi cu buget foarte mic. Ci pentru că trebuie să fii al naibii de inventiv să convingi media că merită atenția.
2. Când te confrunÈ›i direct cu punctul 1… îți dai seama aÈ™a, niÈ›el (mai bine), de unde vine problema cu lipsa modelelor pentru generaÈ›iile tinere.
3. Când pricepi punctele 1 și 2 îți dai seama cât de important e să nu renunți. Cineva trebuie să ducă și bătălia asta.
4. Când faci o sumă a celor 3 puncte de mai sus, ca om de Comunicare devii brusc recunoscător pentru toți partenerii media pe care i-ai avut și pentru toți cei care ți s-au alăturat ulterior.
5. Când trimiÈ›i către presa locală 13 invitaÈ›ii personalizate, la un eveniment care va aduce ce a adus programul Arkadia ShortFest într-un oraÈ™ în care altfel accesul la manifestări culturale tinde către zero È™i primeÈ™ti doar două răspunsuri… te demoralizezi total È™i înghiÈ›i în sec devenind furios pentru punctul 2. Pentru un moment te întrebi ”pentru ce? pentru ce te tot agiÈ›i?”
6. Când vezi expresiile copiilor/adolescenÈ›ilor/tinerilor din localitate, în momentul în care văd ecranul acela mare È™i proiecÈ›iile de pe el… îți aminteÈ™ti de ce, revii instant la punctul 3 È™i nici nu îți mai trece vreodată prin cap să nu mergi mai departe.

Una peste alta, am făcut parte dintr-o echipă care a reușit să aducă în orașul Băicoi 36 de scurt-metraje internaționale, filmul ”Câinele Japonez”, artiști profesioniști care au ținut workshop-uri de Fotografie și Public Speaking, Ateliere pentru 80 de copii și proiecții de animație, expoziții de artă grafică și fotografică și realizatori de filme românești care au vorbit cu publicul despre ceea ce au dorit să le transmită de dincolo de ecran. Ecran aflat în centrul unei uzine industriale funcționale. Cred că motivele mele de mândrie sunt justificate și nicidecum inspirate de narcisism. Desigur, mă puteți contrazice.

Pentru ediÈ›ia a III-a mă angajez să ridic standardul È™i să mă auto-depășesc. Ah, da! Și să trimit 14 invitaÈ›ii către presa locală (13 o fi fost cifră nefastă!) - într-un mod la fel de elegant, dar mult mai creativ. Suficient cât să devină prea greu să nu mă asculte. Cu siguranță mai am È™i eu de învățat. Dar ceva È™tiu sigur: e nevoie de cultură…