New, new… dar sper sa fie ultima din urmatorii 8 ani. 🙂 Prietenii stiu de ce. A fost 27 decembrie. A fost casa mea gata. Fara canapea, desigur. Tapiterii nu lucreaza de pe 15 decembrie incolo. Si oamenii de la sticla nu au multe notiuni despre cromatica si uita ce mostra de culoare le-ai dat tu. Desi se jura ca e la fel cu cea de pe vitrina ta… Asa ca am inaugurat-o cum a iesit. Cu acele imperfectiunii care, initial, m-au zgariat pe retina si pe sinapse pana m-au adus la apogeul irascibilitatii. Si pe Tudor la apogeul rabdarii…Dar prietenii prezenti au facut sa dispara ca prin minune toate imperfectiunile. Si m-au facut sa ma simt ca acasa. Acum nu mai e doar o casa. E “acasa”. Pentru ca a colectat prima amintire frumoasa: 27 decembrie 2009.DSCN1167 DSCN1383

DSCN1014 DSCN1029

DSCN1018 DSCN1100

Strangerea s-a dat pe la ora 20.00 si, spre mandria si usurarea mea, toata lumea a gasit locatia din prima. Sorin a facut munca voluntara cu transportul si s-a sacrificat spre a nu bea. Multumim prin aceasta cale. Si ii reamintim ca nu si-a consumat berile fara alcool, asa ca mai are de dat un raid. Eu si Tudor am venit cu rontaieli si bere de ghimbir, baietii cu suc, Ana cu berea fara alcool, Andra cu prajiturile si vinul iar Alina… cu Andreea. Ceea ce e o mare realizare, credeti-ma. 🙂 Glumesc… Alina a venit si cu mici cadouri hand-made. Apreciez globul pisicuta.

Am prins noi frumusel ora 6 dimineata, am ras, ne-am tuns si ne-am simtit bine. Ceea ce face Craciunul si mai reusit decat era. Marele regret este absenta camerei video, pe care am lasat-o in bagajele pentru Revelion. Si era nevoie de ea. Undeva intre coregrafia Alinei pe 3 Sud Est si duetul meu cu Andreea pe melodii de Andre. Pe de alta parte, mai bine nu. Ar fi constituit in mod clar, pentru rau intentionati, material de santaj.

DSCN1335 IMG_0224

IMG_0311 DSCN1325

Fiind o noapte lunga, am strans material pentru multe posturi. Dar cu acesta ma opresc aici, pentru ca rolul lui ar trebui sa fie mai mult vizual decat epic. Le multumesc tuturor pentru participare, le reamintesc ca imi sunt dragi si ca fara ei nu as fi reusit sa inaugurez casa. Intr-un fel sau altul.